Tags

, , , , ,

clopotul de sticla

Clopotul de sticlă este cel mai trist roman pe care l-am citit în ultima vreme.Este singura carte pe care a scris-o Sylvia Plath, restul lucrărilor sale fiind în versuri.

Cartea a fost publicată în 1962, cu un an înainte de sinuciderea sa.Nu este o lucrare bine primită, Sylvia fiind total eclipsată de succesul soțului său Ted Hughes, din cauza căruia și sfârșește atât de dramatic.Lucrarea este recompensată după două decenii de la sinuciderea sa în 1982, cu premiul Pullizer, postum.

Intriga începe în forță cu povestea lui Esther Greenwood, o absolventă de engleză care primește o bursă ca redactor la o celebră revistă de modă din New York.Alături de alte 11 fete, Esther va cunoaște o bună bucată din lumea snoabă a celui mai mare oraș din SUA.În paginile cărții sunt descrise cu lux de amanunte mesele îmbelșugate și sindofiile care au venit la pachet cu această experiență unică.Fiind un roman semi-autobiografic, se tinde a crede că Sylvia a descris propria sa experiență de pe vremea când adolescentă fiind, primește o astfel de bursă.

În interiorul fetei se dă o bătălie interioară foarte mare, bătălie care oscilează între curiozitatea marilor descoperiri și a marilor experiențe dobândite care generează schimbari profund negative.Este momentul în care Esther evoluează ca adolescentă,  raportandu-se permanent la ceilalți cu conștiința propriei identități.Tensiunea dintre ea și societate, câștigarea independenței față de părinți,  alegerea carierei și a stilului de viață, sexualitatea, libertatea și explorarea spațiilor necunoscute reprezintă riscurile experiențelor sale pe care și le asumă într-o lume străină.Însă în interiorul sinelui, Esther nu își regăsește locul și nu se simte confortabilă cu acest bagaj de experiențe acumulate pe care le consideră deranjante.

Buddy Willard, primul ei iubit, o dezamăgește profund când recunoaște că mai avusese și alte relații și că nu era ea cea mai specială tipă din viața lui.Toate experiențele trăite alături de Buddy, sunt prezentate foarte succint și într-o cheie de sarcasm major.Esther chiar se bucură când constată că planurile de logodnă sunt amânate deoarece Buddy a fost infectat cu TBC și este internat într-un sanatoriu.

Departe de casă, la New York, are parte și de experiențe plăcute alături de Constantin, când merge la ONU și ascultă cuminte cum își fac treaba translatorii din sală.Apoi urmează o alta experiență negativă când îl întâlnește la o petrecere pe Marco, misoginul care o inițiază cu forța în lumea tangoului, apoi încearcă să o violeze.

Esther nu știa gimnastică, să călărească sau să schieze (lucruri prea costisitoare). Nu știa să vorbească în germană, nici să citească în ebraică, nici să scrie în chineză,  nu știa stenografie sau să gătească.Tânăra dovedește însă interes pentru competivitate și este dispusă să participe la orice acțiune care i-ar permite să-si etaleze cunoștințele și abilitățile.

Singurul lucru la care este bună e sa câștige burse și premii, însă epoca aceasta se cam apropie de sfârșit.Ajunsă acasă află că nu a intrat la cursul acela de creație literara și este nevoită să locuiască o vara întreagă sub același acoperiș cu mama sa.

Acest eșec generează o lungă perioadă de depresie severă soldată cu tratamente neortodoxe de electroșocuri în ideea de a opri accesele suicidale.Tratamentul este prezentat asemeni unui clopot de sticlă care atârnă suspendat la un metru și ceva deasupra capului ei.La orice greșeală din partea ei, clopotul de sticlă cu distorsiunile lui sufocante avea să coboare din nou.Persoana de sub clopotul de sticlă, e una pasivă și-mpietrită ca un copil mort și lumea însăși e visul urât.

Advertisements